|
Despre George Dulcu, amintiri
EDITURA „ RAM” din ANINOASA, judeţul GORJ
Profesor Gheorghe Dulcu, mentorul editurii
Se împlineşte peste o jumătate de secol de la existenţa editurii „RAM” din Aninoasa, judeţul Gorj, organ cultural colector şi propagator a tuturor curentelor filozofice idealiste care au vehiculat în ţara noastră şi în întreaga lume de începuturile existenţei omeneşti.
Bazele acestei edituri care a funcţionat între anii 1935 – 1940 au fost puse de câţiva culturnici locali în colaborare cu alţi oameni de cultură din mai multe oraşe ale ţării. Dintre localnici amintim: Profesor Gheorghe Dulcu, mentorul editurii, profesorul Ilie Dulcu, profesorul Ilie Dădârlat, agricultorul Ion Bobină iar dintre colaboratorii cu domiciliul în unele oraşe ale ţării s-au aflat profesorii universitari Nistor Santa din Bucureşti, profesor Gheorghe Băleanu din Timişoara, profesori universitari Ştefan Bezdechi, Romulus Oprean din Cluj, profesor Ion Marinca din Lugoj.
Numele editurii este preluat din cultura Indiană, „RAM” însemnând, începutul, prima existenţă, primul om, sufletul, omonim fiind în unele dialecte sanscrite cu „Soarele”.
Editorii de la „RAM” ca înaintaşi ai lui Mircea Eliade, şi-au propus să refacă sinteza religiilor lumii, acestea fiind privite sub forma dragostei şi iubirii faţă de om, de aici şi preocuparea membrilor editurii pentru cultivarea sufletului omenesc în vederea integrării lui în viaţa veşnică după trecerea hotarului acestei lumi.
Pentru aceasta şi-au programat traducerea tuturor religiilor şi filozofiilor lumii, intenţionând chiar publicarea „Vieţii lui Buda şi a Coranului”, lucru ne dus la îndeplinire din cauza izbucnirii celui de al II–lea război mondial.
Cărţile şi traducerile elaborate de editorii menţionaţi şi de cei care au gravitat în jurul editurii au fost tipărite la tipografia Dacia Roman din Sibiu, la tipografiile din Cluj şi Craiova, precum şi unele broşuri la tipografia lui Miloşescu din Tg. Jiu.
Cărţile erau vândute in librăriile întregii ţări chiar şi după încetarea activităţii editurii până prin anul 1946.
Ca dovadă menţionăm faptul că scriitorul Patiţa Silvestru din Bucureşti, Consilier în Ministerul culturii a colecţionat din anticariatul din Sighişoara cartea „Viaţa şi perceptele lui Confucius” tipărită de către editura „RAM” din Aninoasa, judeţul Gorj, fapt care i-a stârnit o mare curiozitate şi un deosebit apetit de cercetare, încât s-a deplasat imediat în Gorj pentru edificare şi consemnare.
Mari semne de întrebare şi-a pus şi arhivista Floriana Popescu descoperind la arhivele statului Tg. Jiu cărţi publicate de editura „RAM” din Aninoasa, Gorj.
Şi subsemnatul a simţit o mare satisfacţie însoţită de nedumerire când a văzut în vitrina sălii de seminarii la facultate cartea lui Nicolae Olahus editura „RAM” Aninoasa, judeţul Gorj. |
 |
Editorii au trimis cărţi şi în provinciile româneşti Basarabia şi Bucovina. Din cauza războiului, mulţi librari fiind concentraţi, nu au mai venit banii pentru cărţile trimise în Ardeal şi Bucovina ceea ce a determinat ca editura să-şi întrerupă activitatea, însă membrii aceştia şi-au continuat operele individual până la sfârşitul vieţii lor scriind lucruri importante, încă neevaluate şi multe nepublicate. Întrucât idealismul constituia doctrina editurii, orice aducere în discuţie a acestui important fenomen cultural şi publicistic ( de excepţie in mediului rural !) provoca anchete fiind total interzis în anii dictaturii comuniste.
|
Editura „RAM” a tradus importante lucrări psihologice, psihanalitice, filozofice, sociologice, religioase, psihiatrice, magice şi ale ştiinţelor oculte din antichităţile greacă, indiană, chineză şi japoneză, din operele renaşterii franceze, engleze, italiene, germane, ruse şi româneşti şi din operele culturii moderne şi contemporane. S-au publicat peste 20 de autori cu un număr de peste 30 de opere.
Dintre lucrările originale menţionăm pe cea a mentorului editurii profesorul George Dulcu din Aninoasa cu titlul „Criterium de sinteză spirituală” , iar dintre operele fundamentale ale culturii române menţionăm „Datoria vieţii noastre” de Vasile Pîrvan şi ediţia „Opere: a umanistului român renascentist Nicolae Olahus. Multe opere editate la RAM din Aninoasa, Gorj au folosit cercetării psihologice, filozofice, mistice şi religioase. |
Unele idei şi metode din cărţile publicate în editura „RAM” au fost preluate de medicina şi pedagogia noastră mai ales prin folosirea autoeducaţiei ca metode educative şi de terapeutică naturistă.
Toate operele publicate de editura aninoşană şi gorjenească „RAM” au o adresabilitate largă în rândul tuturor romanilor şi mai ales în rândul tineretului dornic de formare şi consolidare spirituală.
Profesor,
Virgiliu Cercelaru
SC. Generală ANINOASA- GORJ
În lumina adevărului : |
Prof. Dr. Zenovie Cârlugea
Târgu-Jiu, Gorj |
Editura “ RAM” – Aninoasa , Gorj |
... purtând numele supremului zeu hindus RAM (sugerându-se astfel legătura multimilenară a carpato-danubienilor cu miraculoasa spiritualitate a Indiei ) editura “ RAM “ a promovat o literatură teosofică şi spiritualist – iniţiatică, tipărind cărţi de psihologie şi psihanaliză , de ezoterie şi de magie, de filosofie şi etică din culturile chineză, japoneză, arabă, greacă, latină, franceză, italiană, engleză, germană, rusă..... Avea, aşadar, un anumit profil, adresându-se unor cititori iniţiaţi sau avizi de cunoaştere a spiritului uman în cele mai profunde şi complexe manifestări ale sale, în diferite culturi şi de-a lungul timpului.
Iată o listă de tipărituri :
Vasile Pârvan : Datoria Vieţii noastre
J.C.Chaterjt : Filosofia Ezoterică a Indiei
Lao Tse: Tao Te King
Yoritomo Tashi: Puterea calmului
M.Collins: Lumina pe Cărare, Karma
Tao Te King: Cărarea şi virtutea
Alice A. Bailey: Conştiinţa atomului
De la intelect la intuiţie
Dr. Roberto Assagioli : Psihanaliză şi Psihosinteză
Henry Th. Hamblin : Arta trăirii
George Dulcu : Criterium de sinteză spirituală
Platon : Fedru ( traducere de Prof.
Şt. Bezdechi)
|
|
Mahatma Gandhi: Istoria vieţii sale , povestită de el însuşi
Jatindra Chakraborty : Educaţie fizică hindusă , cu o prefaţă de Dr. Gr. Benetato, prof. La
Facultatea de Medicină din Cluj
Yram : Doctorul Sufletului
Arthur E. Powell : Dublul Eteric ( cu 26 Diagrame)
M. Heindel: Enigma Vieţii şi a Morţii, Unde sunt morţii?
Vederea spirituală si lumile spirituale
Somn, Vise, Hipnotism, Mediuminitate, Nebunie
După lucrarea : Nicolaus Olahus – Primul umanist de origine română, de Ştefan Bezdechi, profesor la Universitatea din Cluj, cu un cuvânt înainte de Prof. I. Lupaş, membru al Academiei Române, au fost anunţate ca fiind « sub tipar « :
G. Soulie de Morant : Viaţa şi Preceptele lui Confucius
Thomas Morus : Utopia ( Traducere din latineşte de Şt. Bezdechi)
Yoritomo Tashi : Spiritul de organizare
H. T. Hamblin : Puterea gandirii
Dr. Roberto Assagioli : Educaţia voinţii
R. Rolland : Viaţa lui Vivekananda |
În corespondenţa purtată cu soţia întemeietorului Editurii « Ram » , în toţi aceşti ani (1991-1997) , am solicitat dnei Maria Dulcu date atât despre editură cat şi despre Prof. Gh. Dulcu şi colaboratorii săi.
La 12 aprilie 1993, d-na Maria Dulcu ne-a a trimis date noi în legătura cu Editura, mai exact contribuţia financiară a grupului de susţinere :
« Stimate Domnule Cârlugea,
|

D-na Maria Dulcu 11.10.1914 – Lugoj
. . /. . /.. - Aninoasa
|
|
Abuzez de bunăvoinţa Dvoastră şi încerc pe această cale să mai arăt latura necunoscută, - contribuţia materială – căci oricât de idealistă şi anonimă s-a dorit a fi, - s-a pus umărul şi s-au deschis pungile ! Apariţia cărţilor a solicitat mult efort.
Îmi pare rău că mie mi-a revenit sarcina de a deconspira anonimatul, poate ca ei nici nu mă aprobă..... Pe scurt aceştia sunt cei care au dat viaţă Ed. RAM.
Prezint numele şi contribuţia lor bănească :
1. Dulcu Gh.,. profesor - 25.000 lei
2. Ilie Dulcu, înv. - 30 lire
3. Ion Marinca, profesor - 50.000 lei
4. Gh. Băleanu, profesor - 25.000 lei
5. Romulus Oprean, profesor - 25.000 lei
6. Nistor Şanta, profesor - 25.000 lei
7. Ilie Dădârlat, profesor - 50.000 lei
8. Louis Combi, profesor (F) - 25.000 lei
9. Ştefan Bezdechi, profesor - 25.000 lei
10. Ion Bobină - nu a avut bani
Cărţile au fost transportate cu maşina Ford a Prof. Gh. Dulcu . Toate alergăturile le-au făcut exclusiv cei mai de sus. Drepturile de autor le-au procurat ei. De ex. pentru Viaţa şi Preceptele lui Confucius, le-a obţinut Dl. Louis Combi, profesor la Misiunea Franceză, prieten intim cu Gh. Dulcu.
Sa lămuresc şi lirele. Doamna Bailey a acordat dreptul de traducere şi tipărire în limba Română a cărţilor Dsale, din care au apărut două, nominal lui Ilie Dulcu. Lirele au fost trimise tot pe numele lui. Pentru Mahatma Gandhi s-au plătit drepturi de autor în lire, - ca să nu greşesc nu precizez cât, e mult de atunci......... »
Iată, bunăoară, o scrisoare din toamna anului 1997, în care evoca, cu regretul de a fi ajuns să o facă, viaţa soţului alături de care a manifestat multă înţelegere, nepreţuit ajutor precum şi o vie preţuire :
« Stimate Domnule Cârlugea ,
Mă bucur nespus să am cu cine comunica. Vă mulţumesc. Încerc pe cât pot să rememorez viaţa soţului meu. Nu-mi este uşor, aproape consider că nu se face ca soţia să se erijeze in biograf. Voi da anumite date exacte şi nu-mi voi permite să strecor păreri personale, rugându-vă pe Dvoastră să le creaţi cadrul meritat.
Născut la 1 Ianuarie 1904 în com. Aninoasa din părinţii Gh. Dulcu notar ( logofăt) şi Balaşa Dulcu, fără carte. Avere 2 Ha şi gospodărie. 4 fraţi. Refugiat în Moldova împreună cu tatăl, 2 ani (în timpul primului război mondial, n.n.). Îşi procură cărţile necesare şi se pregăteşte singur. La întoarcere dă examen particular pentru cl I la Lic « Carol » la Craiova, trece în anul II (coleg de bancă cu viitorul pictor - Corneliu Baba n.a.) . Urmează Cl. III si IV la acelaşi liceu, în fiecare an premiant. Aici îi moare tatăl. Pleacă în Banat la Lugoj. Urmează la Lic. « Corolian Brediceanu » cl. V-VIII, în fiecare an premiul I. Bacalaureatul îl ia tot pe locul I la Timişoara, comisia alcătuită pentru toate liceele din Banat. Urmează facultatea de matematică-fizică la Cluj şi un curs de chimie (rector fiind pe atunci Emil Racoviţă, n.n.) Preparator din anul II la institutul de fizică experimentală. După absolvire este încadrat asistent la Catedra prof. Gh. Dima, fizică.
Aici s-a format nucleul Ed. RAM, teoretic.
Pleacă în Italia la Torino pentru pregătirea doctoratului. Întors în ţară profesează la Lic. A. Şaguna la Braşov, Oradea, Deva şi Lugoj, unde se căsătoreşte. În tot acest timp duce o luptă intensă pentru a da viaţă Editurii « RAM », ceea ce şi reuşeşte ..... Adevărul este că Ed. RAM a avut un succes remarcabil la vremea respectivă ( având ca mentor al editurii, în perioada 1935-1940 pe prof. Gh. Dulcu, n.n.). Să vă spun doua episoade semnificative. La o librărie în Cluj în faţa unui stand cu cărţile de la RAM . Doi profesori universitari se întreabă : » Cine or fi pârliţii ăştia care-l l publică pe Bezdechi ( renumit profesor universitar n.a.), la care Dl. Oprean si Dl. Marinca care se aflau şi ei pe acolo le răspund : Noi suntem Pârliţii ! «
Al doilea : Librăria « Cartea Românească » ( Bucureşti n.a.) a expus cărţile într-o vitrină întreagă. Întrebarea care s-a pus « cine sunt aceştia că foarte multă lume bună, profesori, studenţi, le caută cu interes. ! » Desigur au mai fost şi altele manifestări, pe care nu le cunosc.
A urmat războiul cu tot alaiul distrugător. Colaboratorii au făcut frontul. Cărţile au fost pe lista celor interzise ! Nenumărate perchiziţii... Aici se încheie activitatea Editurii RAM , păcat - după mine, - promitea !
Urmează activitatea de profesor la Şc. Generală Aninoasa. A predat matematica, fizica, chimia, franceza ( cunoştea bine şi : engleza, germana, italiana n.n.) Elevii lui bine pregătiţi s-au numărat între ei şi mi-au spus mie ca 52 au urmat studii superioare, cu bornele trasate la Aninoasa. Cu recunoştinţă!
Ocupaţii, apicultura ( cultiva o gradină întreagă cu lalele şi trandafiri, cu livadă şi prisacă)
Pasiuni extraprofesionale : Lectura, Şahul cu performanţe, medalia de aur la un concurs ţinut la Craiova. Nenumărate probleme de şah în 2, 3, 4 mutări, unele publicate ( chiar în rev. de specialitate din Australia n.a.). Desenul, - zic desen, că pictura e pretenţioasă, nenumărate poezii ( un sac !). Aşa le-a luat securitatea. Eu le-am cerut expres să le aducă înapoi şi acum le-au adus. Nu ştiu dacă toate. El n-a mai avut timp să le revadă, să le aleagă. Nici eu nu mă încumet să le scot. Lasă-le aşa, aştept pe cineva care fără patimă să se aplece asupra lor. Eventual cineva din familie. Am uitat sa menţionez că are patru copii.
Cu convingerile lui, şi-a ordonat o viaţă austeră : vegetarian, fără alcool, tutun, cafea. Cu o ţinută demnă. Cultivam împreună flori, de toate soiurile. Era o consolare necesară, ca pentru Napoleon la Sf. Elena, care proiecta şi cultiva flori din nevoia de a fi activ.
Iată biografia unui om care ar fi putut da mai mult ! şi nu numai el, ci toată generaţia lui. »
Maria DULCU
Aninoasa, 8 sept. 1997 |
Scrisoarea era însoţită de o fotografie a prof. Gh. Dulcu făcută la Tg.- Jiu lângă Coloana Infinitului ( pe care o publicăm mai sus) şi de cartea « Nicolaus Olahus »
« Trimit alăturat cartea Nicolaus Olahus, o să vă facă plăcere să o cunoaşteţi, şi fotografia Prof. Gh. Dulcu. Cartea cuprinde şi catalogul cărţilor apărute la RAM. Consider ca e bine sa fie cunoscute ( citite ! n.a.) , deoarece s-au purtat dueluri pentru paternitate ignorând obiectul şi mesajul pe care-l poartă.
Ca să vă spun că vă mulţumesc e puţin spus « .
Maria DULCU
Aninoasa 8 sep. 1997 |
.........
Se cuvine amintită prietenia cu Lucian Blaga şi Mircea Eliade, ale căror opere figurau în viitoarele proiecte de editare, rămase nerealizate, din pricina războiului şi mai ales a regimului ce a urmat, care i-a rezervat mentorului editorial şi celui ce scrisese Criterium de sinteză spirituală ani grei de detenţie (într-o scrisoare din 20 iulie 1997 , ni se relatează despre arestările şi chinurile la care au fost supuşi călugării şi călugăriţele din mânăstirile Olteniei, « începând din 1959 când au fost arestaţi stareţii mânăstirilor Polovragi, Crasna, Ostrov, Tismana », judecaţi la Tribunalul Militar din Craiova şi condamnaţi la ani grei de închisoare ) ....
Vulgarele şi proletcultistele acuze aduse mentorului şi colaboratorilor săi , în « obsedantul deceniu », în care vedeau subminarea orânduirii şi a statului, erau, desigur , pur şi simplu nefondate şi din acelaşi arsenal al ideologiei totalitare, care a redus la tăcere şi a decapitat elitele culturale în epoca de tristă amintire.
Refugiindu-se în pictură şi poezie, Prof. Gh. Dulcu a plecat spre cele veşnice în nov. 1988 in Aninoasa natală.
.........
Consultând colecţia publicaţiilor din epocă, dar şi unele persoane în vârstă gata oricând a depune mărturie ( d-nii Constantin Uscătescu* şi Sabin Popescu Lupu / Sabin Velican ), noi înşine am ajuns la concluzia că: reproducând scrisorile dnei Maria Dulcu, legatara testamentară a acestui fapt de cultură, n-am făcut decât să punem în dreaptă lumină şi răsplată adevărul privind celebra Editură RAM din Gorjul interbelic, cu reverberaţii spirituale în cultura naţională !
Documentar,
Prof. Dr, Zenovie Cârlugea
Târgu-Jiu, judeţul GORJ
*) Născut în 5 mai 1919, Curteana- jud. Gorj, studii liceale la Târgu–Jiu, bacalaureat Craiova, Fac. De Litere- Filosofie, Fac. de Drept Bucureşti, Profesor Universitar la Santander, Barcelona şi Madrid, titularul catedrei de Filosofia Culturii şi Estetică la Universitatea Complutense din Madrid , concomitent directorul Departamentului de Filosofia Culturii, Estetică şi Artă, Laureatul Premiului Naţional al Spaniei (1970), membru de Onoare al Academiei Române (1991), Doctor Honoris Causa al Universităţii « Babeş-Bolyai » (1992)
|
|