Pagina principală Editura Ram Cărţi online Pictură Poezii Şah Galerie foto Contact
 
A P I C O L E

| Idealism Apicol | Sfinţenia albinelor | Realităţi transcendente | Recoltă mai bogată de miere | Poate fi NOSEMA ( traducere ) | Mierea şi întrebuinţarea ei în China ( traducere ) | Superstiţii apicole ( traducere ) | Metoda simplă de produs ceară în stupii sistematici | Parthenogeneza şi experienţele moderne în apicultură | Probleme de creşterea albinelor ( traducere ) | Un musafir supărător şi periculos |

IDEALISM  APICOL

 prof. George Dulcu
Aninoasa - Gorj

 

         Apicultorul entuziasmat de Universul care-l înconjoară este un idealist sincer, împăcat cu soarta şi îndrăgostit de tainele Firii. Îndreptat cu toată fiinţe lui spre Obârşia şi Izvorul infinitelor minuni naturale, - de la Calea Lactee şi până la miriadele de fotoni a unei raze de lumină răsfrântă de un strop de rouă în joc diamantin de curcubeie serafice – cu mare bucurie interioară studiază legile naturii care nu sunt altceva decât expansiunea concretă a voinţei lui Dumnezeu.
         În zumzetul optimist al stupinei sale, stuparul idealist are binecuvântatul prilej de a zidi sufleteşte şi de a îmbrăţişa cauza divină a desăvârşirii condiţiilor de existenţă fizică pentru toate fiinţele. Încetul cu încetul, prin observaţii atente, prin reflexii limpezi şi generalizări corecte ajunge să dezvăluie şi el ceea ce ochiul şi mintea sa au aflat demn de împărtăşit semenilor săi. Şi astfel, în fiecare an, din fiecare ţară, se adună treptat-treptat un material ştiinţific care contribuie etern la progresul spiritual al omenirii.
         Osmoza culturală dintre popoare accentuează simţul responsabilităţii fiecăruia şi obligă mai ales pe apicultorul idealist să intensifice conştient cercetările apicole şi în ţara noastră.
         Suntem stupari vechi. Mai înainte de a fi cunoscut Americanii, Francezii, Italienii, Germanii, sau Grecii viaţa albinelor, noi aici în inima Europei, de o parte şi de alta a Carpaţilor, ne-am îndeletnicit ferm şi practic – pe cât permiteau vremile antice – cu produsele atât de folositoare ale albinăritului. Epocile de luptă şi de înfruntare a adversităţilor istorice, cu care Dumnezeu ne-a încercat tăria şi rezistenţa sâmburelui cultural, nu ne-au permis aşezări tihnite în care să înflorească ştiinţa, artele şi tehnica creaţiunilor exterioare. Dar din cremenea înţelepciunii noastre străvechi va sări în curând scânteia care va aprinde făclia unei noi civilizaţii europene mai reale, mai drepte şi mai corespunzătoare Planului Dumnezeiesc de evoluţie armonioasă a popoarelor.
In aplicarea obişnuită a metodelor practice şi comode de creştere a albinelor numai pentru beneficiile materiale suntem în bună parte datori străinătăţii. Dar suntem datori şi cosmic pentru lucrul mecanic efectuat de energia albinelor pentru neamul nostru. Trebuie să răsplătim şi sforţarea albinelor şi cunoaşterile ştiinţifice pe care le-am împrumutat din progresul apicol modern printr-o ameliorare precisă a principiilor actuale de educare, conducere şi localizare a coloniilor de albine.
         Contribuţia pe care vom aduce-o apiculturii mondiale depinde de idealismul pe care-l avem şi pe care ni-l vom putea însuşi. A fi idealist înseamnă a fi creator şi stupăritul are nevoie în primul rând de creatori. Înclinarea spre experimentarea nouă a apicultorilor idealişti croieşte drumuri mai bune pentru mulţi şi aplicaţii practice pentru toţi. Idealismul superior le deschide sufletul, îi entuziasmează şi îi pregăteşte pentru a primi şi a răspândi din focul sacru al Adevărului – idei şi gânduri folositoare pe cărarea activităţii lor.
         Ce viaţă înălţătoare trăieşte omul care se depărtează zi cu zi de orbirea veacurilor şi înţelege zădărnicia egoismului material. Retras din vaierul haotic al unei civilizaţii bolnave, cunoaşte adevăratul scop al vieţii şi îndeletnicindu-se tihnit cu lucrul mâinilor sale, înalţă din inimă imnuri de slavă spre Creator şi în clipele de înfiorare sfântă a sufletului său se roagă pentru pacea şi propăşirea lumii.

 

 

 
© Editura RAM - Aninoasa, Jud. Gorj 2009