Pagina principală Editura Ram Cărţi online Pictură Poezii Şah Galerie foto Contact
 
A P I C O L E

| Idealism Apicol | Sfinţenia albinelor | Realităţi transcendente | Recoltă mai bogată de miere | Poate fi NOSEMA ( traducere ) | Mierea şi întrebuinţarea ei în China ( traducere ) | Superstiţii apicole ( traducere ) | Metoda simplă de produs ceară în stupii sistematici | Parthenogeneza şi experienţele moderne în apicultură | Probleme de creşterea albinelor ( traducere ) | Un musafir supărător şi periculos |

S F I N Ţ E N I A     A L B I N E L O R

                                                                           prof. George Dulcu  
Aninoasa - Gorj

 

         Complicaţiile prin care trece şi suferă omenirea în fiecare veac se datoresc concluziilor false cu care încoronăm experienţele traiului obişnuit. Desigur că, din întâmplările semnificative ale vieţii, nu putem toţi să extragem cu aceeaşi competenţă principiile unice, fundamentale şi călăuzitoare de vieţuire dreaptă. Deci ispăşim.
         Din dragoste curată pentru noi, cei mici, Sufletele Mari ale neamurilor ne-au dat, adesea cu preţul vieţii lor, îndreptare ideale de a trăi în mod inteligent şi sfânt viaţa pe care o avem şi de care dispunem, dar pe care nu noi am ivit-o în Univers. Cunoscând mai bine decât noi tainele evoluţiei, ne îndeamnă stăruitor să cercetăm şi să luăm ca pildă de organizare a noastră în societate coloniile de albine.
         Eminescu, în scrisoarea din Cezara „ Iubite în Christos, nepoate” şi iscălită de Euthanasius, ne spune:
         „ Umblu la şcoală. Ştii la cine? La albinele mele ..... Ce ordine, măiestrie, armonie în lucrare. De-ar avea cărţi, jurnale, universităţi, ai vedea pe literaţi făcând combinaţii geniale asupra acestei ordine şi ar gândi că-i făptura inteligenţei, pe când vezi că nu inteligenţa, ci ceva mai adânc aranjează totul cu o simţire sigură, fără greş.....”
         Acest „ceva mai adânc „ este bine cunoscut Înţelepţilor şi se găseşte tratat pe larg în filosofia indiană. Dacă ar fi cercetat mai amănunţit de oamenii de ştiinţă europeni, multe din problemele rămase fără răspuns, ale civilizaţiei moderne, şi-ar afla soluţia corectă şi haosul în care ne zbatem s-ar orândui.
         În revista de studii religioase „ Zalmoxis”, d-ul Mircea Eliade, renumitul nostru orientalist, aminteşte despre cartea „ The Sacred Bee în ancient times and folklore” scrisă de H. M. Ransome, în care se cuprind chestiuni foarte interesante nu numai pentru folclorist, etnolog sau cercetător al religiilor, ci şi pentru oricare apicultor idealist doritor să afle mai mult din minunatele mistere ale albinelor cu care s-a împrietenit şi a căror viaţă a îmbinat-o atât de fericit cu a sa.
         Din timpurile preistorice albinele au avut o profundă semnificaţie şi utilitate religioasă. Viaţa lor neprihănită şi plină de hărnicie, de economie, precum şi armonia superioară ce domneşte în fiecare stup a întărit convingerea popoarelor antice şi moderne că aceste făpturi sunt aduse în mod special din alte planete pe pământ. În obiceiurile, legendele, miturile şi ritualurilor tuturor neamurilor este evidenţiată originea cerească a albinelor. Şi la noi se ştie că „albina este din cer”. În simbolismul mistic ea reprezintă sufletul omului. Toată lumea recunoaşte sfinţenia albinelor. Produsele lor sunt admise în ceremoniile şi practicile religiilor.
         Este bine, prin urmare, ca ori de câte ori lucrăm în stupină să avem o atitudine senină, calmă, binevoitoare şi plină de consideraţiune faţă de albine.
         În viaţa cea de toate zilele, sunt rari momentele când omul poate cugeta în tihnă la rostul şi menirea lui pe lume, la obârşia şi izvorul fiinţei sale, pentru ca, în acord cu Adevărul Existenţei Cosmice, să cunoască mai bine înrudirea şi constantele biologice transcendente dintre el şi toate celelalte vieţuitoare. Dar contemplarea unei stupine plină de activitate pe o pajişte înflorită înalţă şi sfinţeşte sufletul făcându-l vrednic de acea „Pax Profunda” de care ne vorbesc Înţelepţii lumii.

 

 

 
© Editura RAM - Aninoasa, Jud. Gorj 2009