Pagina principală Editura Ram Cărţi online Pictură Poezii Şah Galerie foto Contact
 
A P I C O L E

| Idealism Apicol | Sfinţenia albinelor | Realităţi transcendente | Recoltă mai bogată de miere | Poate fi NOSEMA ( traducere ) | Mierea şi întrebuinţarea ei în China ( traducere ) | Superstiţii apicole ( traducere ) | Metoda simplă de produs ceară în stupii sistematici | Parthenogeneza şi experienţele moderne în apicultură | Probleme de creşterea albinelor ( traducere ) | Un musafir supărător şi periculos |

M E T O D A S I M P L Ă D E P R O D U S CEARA Î N S T U P I I S I S T E M A T I C I

M E T O D A    S I M P L Ă   D E   P R O D U S CEARA  
Î N    S T U P I I   S I S T E M A T I C I

                                                                           prof. George Dulcu
Aninoasa  - Gorj

 

         Încercările care se fac în lumea întreagă pentru a se obţine mai multă ceară din stupul sistematic, fără a prejudicia recolta de miere, ar trebui să pornească de la concluzia experienţelor lui Layens. Acest celebru apicultor francez a demonstrat că, în perioada fluxului nectarifer, o colonie puternică de albine poate construi, în condiţiuni de climă şi floră normale, patru faguri noi de mărimea ramelor stupului său orizontal, dacă se intercalează rame goale printre ramele complet clădite şi destinate recoltei de miere.
         Înainte de a aplica diferitele procedee arătate de cărţile de apicultură, este necesar să se analizeze avantajele şi dezavantajele care izvorăsc din însăşi ideea ce stă la baza lor, deoarece prea adesea s-a văzut că spiritul de imitaţie oarbă împiedică progresul real în toate ramurile de activitate omenească.
         Se ştie că, pentru stupii verticali, Taranof propune să se construiască un cat suplimentar, înalt numai de 8 cm, care să se pună deasupra cuibului după ce se scot ramele numerotate cu 1, 3, 5, etc. Pe şipca inferioară a acestor rame se lipeşte câte o făşie de fagure presat şi apoi se aşează fiecare la locul ei, dar pe catul îngust căruia i se completează intervalele goale cu şipci simple care au şi ele fâşiuţe de fagure presat. Albinele clădesc faguri în spaţiile goale deasupra si dedesubtul ramelor. La sfârşitul culesului, după ridicarea caturilor cu miere, se adună ceara astfel produsă şi se aşează ramele nepereche în cuib după ce se scoate şi catul îngust.
         Procedeul lui Taranof cu toată noutatea lui este prea complicat şi cu toată reclama care i se face, va fi părăsit şi de cei care azi îl aplică cu entuziasm. Construirea acestor caturi intermediare, munca greoaie şi stânjenitoare, numărul considerabil de trântori crescuţi în făguraşi sunt motive puternice pentru înlăturarea lui din practica apicolă.
Schneider ne îndeamnă să punem câte o ramă numai cu început de fagure lângă cuib de îndată ce vine primăvara. După ce o clădesc albinele, să  o luăm şi să punem alta. Când încep a se ivi celule de trântor, să numai lăsăm albinele să lucreze pe ramă goală, ci să punem ramă cu foaie de fagure presat, iar ramele pe care au iernat albinele să se urce în cat şi să se formeze cuibul din rame cu faguri presaţi.
         Nici acest procedeu migălos şi sâcâitor nu va avea parte de generalizare în apicultură, mai ales dacă ne gândim că aroma mierii recoltate din fagurii pe care iernează albinele lasă cu totul de dorit.
         Încercarea d-lui Hristea de a pune de o parte şi de alta a ramei mijlocaşe din catul de strânsură a mierii două rame goale cu început de foaie presată pe care albinele o prelungesc şi din 2 în 2 zile, se taie şi se adună fagurii clădiţi în ele, deşi se pare că a avut succes prin faptul obţinerii a 670 gr. de ceară, prezintă dificultăţi mari pentru a fi aplicată la stupii cu câte 2 sau 3 caturi.
         Acum, să facem câteva calcule, ţinând seama că :
         Un dmp fagure cântăreşte 11 gr dacă are 25 mm grosime. Un dmp de fagure presat cântăreşte 3 gr aproximativ. Prin descăpăcirea fagurilor se obţine 1 kg ceară la o recoltă de 100 kg. miere.
         Metoda lui Taranof, aplicată unui corp de stup cu 10 rame de 40/30 cm, dă : 10 x 8 cm x 30 cm = 24 dmp fagure, adică, 24 x 11 gr. = 264 gr ceară. Dacă sunt rame Dadant-Blatt sau Langstroth, 10 x 8 cm x 42,5 cm = 34 dmp fagure, adică 34 x 11 gr.= 374 gr. ceară.
         Presupunând că procedeul Schneider este practicat la stupii model Zander, care au fagurele ramei de 20/40 cm, şi că albinele clădesc 2 rame complet goale şi întregesc celulele fagurilor presaţi puşi în cuib în 6 rame, calculul ne arată că se obţine o cantitate de ceară egală cu ( 2 x 2 dm x 4 dm) x 11 + ( 6 x 2 dm x 4 dm ) x 3 = 320 gr. ceară.
         Cele 4 rame clădite de albine cu ceară nouă prin aplicarea metodei lui Layens, dau: ( 4 x 3 dm x 4 dm ) x 11 gr = 528 gr ceară.
         Obţinerea a 670 gr ceară din stupul cu care a lucrat d-ul Hristea, evidenţiază că albinele sunt capabile să construiască şi 10 faguri de mărimea ramelor din magazia de strânsură a stupului Dadant, deoarece:  670 : 11 = 60,9 dm fagure = 10 x 13,5 cm x 42,5 cm, aproximativ.
         Având în vedere posibilitatea practică a acestor exemplificări teoretice, sprijinindu-se pe rezultatul clasicelor experienţe ale lui Layens în privinţa producţiei de ceară în stupii săi orizontali, şi observând că albinele lungesc celulele fagurilor, dacă spaţiul dintre rame este mai mare decât cel admis până acum ca regulă generală în apicultură, noi recomandăm o altă metodă simplă, mai comodă şi mai eficientă decât cele cunoscute, metode care, de vre-o câţiva ani, ne dă rezultate excelente fără a ne cere un surplus de muncă, fără a tulbura tihna lucrării din stup şi fără a pretinde vreo nouă cheltuială de construcţie.

  1. La înflorirea pomilor roditori, se aşează de o parte şi de alta a cuibului câte o ramă cu foaie de ceară presată, în stupii cu 10 rame de mărimea 30/40 cm, însă câte două în stupii care au cuibul format din 12 rame Dadant-Blatt.
  2. În preajma marelui cules, se pune primul cat de strânsură deasupra cuibului şi peste gratia Hanemann; dar numărul ramelor din cat este cu 2 mai mic decât numărul celor din cuib. Ramele sunt egal distanţate şi lăţimea şipcilor este de 25 mm.
  3. În primele zile ale belşugului de nectar, se înalţă primul cat şi între el şi gratie se pune al doilea cat care are rame tot cu două mai puţin decât în cuib, dar numai jumătate sunt complet clădite şi aşezate alternativ printre rame goale care au început de fagure presat.
  4. Caturile care se mai adaugă au toate un număr de rame cu 2 mai mic decât în cuib şi se aşează sub caturile complet clădite cu faguri. Catul al treilea, bunăoară, se pune între primul şi al doilea, de regulă, dar dacă albinele au clădit complet ramele goale din catul pus deasupra cuibului, se pune cu jumătate rame goale din catul pus deasupra cuibului, se pune cu jumătate rame fără fagure, doar cu începuturi, între catul al doilea şi cuib.

Fără să mai fie deranjate, albinele lucrează de zor în linişte. Întregesc celulele foilor presate, lungesc celulele fagurilor din ramele despărţite mai mult decât cu intervalul obişnuit de 13 mm şi clădesc faguri noi în ramele goale. Au loc suficient pentru depozitat mierea şi nu se mai pot gândi la roit, dacă se aşează la timp caturile astfel aranjate. Sunt ani şi ani de când în stupina noastră de 120 stupi sistematici nu roieşte decât o colonie, două.
         Cantitatea de ceară obţinută prin aplicarea acestei metode se află, în mod teoretic, astfel:
         Admiţând că se lucrează cu stupi care au 10 rame în cuib de câte 12 dmp fagure, iar cele 8 rame din caturi sunt pe jumătatea celor din cuib, şi sunt folosite trei caturi de recoltă, rezultă că, în anii apicoli buni, se obţine:   a) din întregirea celulelor foilor presate, 2 x 12x3 = 72 gr;
b) din completarea celor 4 rame goale, 4 x 6x11 = 264 gr;
c) din lungirea celulelor ramelor din cele trei caturi, care fac aproximativ 3x2 rame, adică, 6 x 6x11 = 396 gr; în total, 72 + 264 + 396 = 732 gr ceară.
         În cazul unui corp de stup de 12 rame de câte 12 dmp în cuib, şi folosirea a două caturi cu câte 10 rame, dintre care jumătate sunt goale, adică abundenţă de nectar a permis construirea a 10 faguri în caturi, cifra teoretică este : (4x12x3) + (10x6x11) + (4x6x11) = 1,068 kg ceară produsă de o colonie puternică într-un singur stup sistematic, în intervalul de timp cuprins între înflorirea pomilor roditori şi stingerea abundenţei nectarifere anuale.
         Cifrele teoretice date de noi sunt maxime, în cazurile specificate. Cantitatea reală de ceară obţinută în mod practic depinde, bine-înţeles de factorii şi condiţiile locului unde de aplică această metodă pe care o preconizăm. Ştim că este un lucru anevoios a ieşi din făgaşul comun şi a verifica utilitatea unei idei, de aceea aşteptăm cu interes observaţiile şi dările de seamă ale apicultorilor mai îndrăzneţi din diferite părţi ale ţării care vor experimenta-o, comparativ, pe un număr oarecare de stupi.

14 Februarie  1944
Aninoasa - Gorj

 

 
© Editura RAM - Aninoasa, Jud. Gorj 2009